Anunţat cu suficient timp în urmă pentru ca cei care intenţionau să participe cu comunicări să aibă timp să reflecteze la tematica şi să conceapă lucrările, seminarul de ieri, 4 mai 2006, organizat la iniţiativa conducerii FABR, a stârnit, cum era de aşteptat, vii discuţii. Voi trece în revistă rapid conţinutul comunicărilor şi voi trage câteva concluzii. Asta, pentru că sunt responsabila Secţiunii de Clasificare-Indexare a ABIR şi pentru că îmi pasă de modul în care este privit principalul instrument de indexare din bibliotecile româneşti.
Seminarul a fost deschis de Prof. Mircea Regneală, iniţiatorul său, director al BCU „Carol I” din Bucureşti – instituţia gazdă – şi şef de catedră la Facultatea de Bibliologie şi Ştiinţa Informării. Fiind prima manifestare dintr-un ciclu, anunţat cu această ocazie că se va desfăşura periodic sub egida FABR, seminarul se anunţa foarte incitant prin afilierea diversă a autorilor de comunicări şi prin discuţiile şi concluziile promise.
Prima comunicare a aparţinut Corinei Dovâncă, proaspătă absolventă a Facultăţii de Bibliologie şi Ştiinţa Informării, o tânără bibliotecară de la Serviciul de Referinţe al BCU „Carol I” din Bucureşti dedicată profesiunii ei, care priveşte cu toată seriozitatea necesară rolul bibliotecarului de referinţe. Comunicarea ei intitulată Clasificarea Zecimală Universală – metodă modernă de ordonare a informaţiilor a demonstrat avantajele majore ale arhivării şi ordonării bibliografiilor la cerere într-o bază de date organizată după criterii tematice pe baza CZU, faţă de criteriul cronologic utilizat anterior proiectului ei, care nu spunea nimic despre conţinutul bibliografiilor. Prin acest proiect, care deja se aplică în practica Serviciului de Referinţe, baza de date constituită oferă acces prin link-uri la tematica şi la titlurile bibliografiilor, pentru ca în pasul următor să permită accesul la bibliografiile propriu-zise în full-text. Surprinzător sau nu, această bază de date există, este funcţională şi este construită de tânăra noastră colegă pe baza structurii ierarhice şi a aranjamentului logic al CZU.
Următoarea comunicare, a lui Ion Podocea, de la Serviciul de Indexare al BCU „Carol I” din Bucureşti, intitulată O falsă problemă, a evidenţiat printre altele: capacitatea de dezambiguizare a limbajului natural a CZU, complementaritatea necesară dintre indicii de clasificare şi termenii unui vocabular bazat pe cuvinte din limbajul natural, necesitatea instruirii de specialitate pentru un clasificator şi absenţa instructajului în utilizarea schemei de către utilizatorii finali ai bibliotecii. Această problemă ar putea fi rezolvată de existenţa unui index alfabetic în limba română a Clasificării Zecimale Universale, instrument absolut necesar atât pentru clasificatori, cât şi pentru utilizatorii finali.
Valentina Lupu, de la Casa Corpului Didactic din Vaslui a prezentat lucrarea intitulată Importanţa CZU pentru utilizatorii bibliotecii a cărei coautoare este Vasilica Grigoraş, de la Biblioteca Judeţeană Vaslui. După un scurt istoric al CZU, Valentina Lupu a insistat asupra calităţilor schemei de clasificare şi a multiplelor sale întrebuinţări actuale. Un amănunt semnificativ a fost menţionarea în lucrare a anului din care a fost introdusă Clasificarea Zecimală Universală în bibliotecile din România: 1908, de către Al. Sadi-Ionescu.
O lucrare extrem de interesantă a fost aceea a Ioanei Dragotă de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” intitulată Sistemul clasificării zecimale poate supravieţui. Titlul reia, fără semnul de întrebare, tematica seminarului şi evidenţiază cu spirit analitic cauzele care au dus la reticenţa faţă de CZU. Afirmaţia din titlu este susţinută prin argumente ca: forţa de căutare prin trunchiere, independenţa lingvistică, structura ierarhică greu de realizat în sistemele de cuvinte, capacitatea de redare a unor aspecte care nu privesc direct subiectul ci adresabilitatea, forma exterioară sau forma interioară a subiectului, suportul documentului. Deosebit de inspirată şi sugestivă mi s-a părut comparaţia dintre CZU şi un instrument muzical. Pentru a face instrumentul să-şi demonstreze calităţile sunt necesare cunoştinţele şi abilităţile celui care îl foloseşte.
O altă observaţie deosebit de pertinentă a fost aceea conform căreia tradiţia în utilizare, în absenţa unui manual, acţionează în defavoarea CZU, prin perpetuarea erorilor.
În legătură cu utilizarea în sisteme automatizate a CZU, Ioana Dragotă a subliniat avantajul modificărilor globale de indici, posibilitatea ascunderii indicilor CZU în OPAC, astfel încât să nu incomodeze utilizatorii finali, şi necesitatea complementarităţii între sistemele de indexare şi regăsire a informaţiei.
Următoarea comunicare a aparţinut Victoriei Frâncu de la BCU „Carol I” din Bucureşti. Intitulată Clasificarea Zecimală Universală în sisteme moderne de regăsire a informaţiilor lucrarea a prezentat participanţilor diverse aplicaţii online ale CZU, pornind de la atributele schemei de clasificare, atribute care o fac perfect adaptabilă sistemelor automatizate. De la prima aplicaţie, AUDACIOUS, datând din sfârşitul anilor 60 şi până la sistemele actuale prezente în cataloagele naţionale ale Elveţiei şi Belgiei, Nebis şi Libis, bazate pe sistemul dezvoltat la biblioteca ETH din Zürich, au fost descrise principalele aplicaţii ale CZU în mediu online. Acestea au fost ilustrate în prezentare sau direct în Internet. De asemenea, au fost enumerate câteva dintre produsele moderne CZU dezvoltate în mai multe ţări din Europa şi în Japonia. Printre ele se numără: versiuni citibile pe calculator (MRF) obţinute prin licenţă de la Consorţiul CZU, versiuni bilingve în limba engleză (limba oficială a CZU) şi limba naţională a catalogului pe CD-ROM, fişiere de autoritate ce permit accesul la subiecte prin CZU via Internet, sisteme de vedete de subiect sau tezaure în mai multe limbi derivate din structura CZU.
S-au evidenţiat cauzele care au dus la scăderea interesului pentru CZU printre ele fiind lipsa unui index alfabetic al CZU în limba română, lipsa unui manual actualizat de utilizare a CZU în limba română, absenţa unor cursuri organizate de perfecţionare pentru clasificatori, interesul scăzut pentru această disciplină la Facultatea de Bibliologie şi Ştiinţa Informării. Ca soluţii s-au menţionat următoarele: crearea unor instrumente capabile să facă din CZU un sistem care să-şi poată pune în valoare calităţile indiscutabile pe care le are, publicarea traducerii Ghidului de utilizare a CZU în limba română, însuşirea adecvată a modului de utilizare a schemei de clasificare cu conştientizarea atributelor sale şi a potenţialului CZU în mediu online, realizarea indexului alfabetic al CZU în limba română, eficientizarea activităţilor şi a costurilor prin eforturi coordonate ale bibliotecilor majore şi ale Facultăţii de Bibliologie şi Ştiinţa Informării în scopul utilizării în comun a rezultatelor.
O surpriză pentru participanţi a fost comunicarea reprezentantelor învăţământului biblioteconomic, Elena Târziman şi Agnes Erich. Deşi titlul anunţat de acestea, Tendinţe contemporane în indexarea documentelor. CZU – utilizare în spaţiul Internet, părea extrem de promiţător şi interesant, am asistat la o prelegere despre ciclul de viaţă al documentelor din Internet, metadata, elemente Dublin Core şi RDF (Resource Description Framework). Nimic din ce ne aşteptam citind titlul. Nici o legătură cu tema seminarului. Ceea ce vorbeşte, într-un fel, despre modul cum răspunde învăţământul universitar de specialitate cerinţelor de perfecţionare profesională şi despre cum se poate adecva un curs oarecare, căruia i se lipeşte un titlu, unei tematici cu care nu are nici o tangenţă.
Vali Constantinescu, reprezentanta Bibliotecii Naţionale a României a avut o comunicare despre Avantajele Clasificării Zecimale Universale. După cum aflăm din titlu, autoarea enumeră avantajele clasificării în general, oprindu-se la detalii în privinţa CZU. Ca şi în alte comunicări s-a evidenţiat importanţa indexului alfabetic în limba română atât pentru clasificatori cât şi pentru utilizatorii finali, lipsa ambiguităţii garantată de marca de clasă, adecvarea tezaurelor mai degrabă la aplicare în domenii specializate decât în instituţii cu colecţii universale.
Ultima comunicare a aparţinut reprezentantelor Bibliotecii Universităţii din Craiova, Eugenia Grecescu şi Georgeta Pădureanu. Titlul acesteia a fost Clasificarea şi viitorul ei. Autoarele au remarcat interesul utilizatorului de a regăsi informaţia indiferent de modalităţile de procesare a informaţiei. Cu alte cuvinte, dacă există corespondenţă între indicii CZU şi termenii utilizaţi în regăsirea informaţiei, ceea ce la BU Craiova există, ei nu doresc altceva decât regăsirea informaţiei relevante pentru cerinţa formulată în timp cât mai scurt. Activităţile specifice indexării pun în discuţie abilităţile necesare indexatorului întrucât a clasifica înseamnă a gândi, trebuie activată corespondenţa dintre concept şi obiect, clasificarea fiind de fapt, expresia unui cod profesional caracterizat prin universalitate şi monorefereanţialitate.
Discuţiile care s-au declanşat după epuizarea prezentărilor au fost monitorizate de Dan Matei de la CIMEC, cel care a pus la îndoială eficienţa clasificării în condiţiile utilizării reduse a acesteia în accesul la informaţie. Dezbaterile au fost animate de subiectivismul cunoscătorilor, susţinători ai CZU, şi tendinţa de negare a avantajelor clasificării, a celor care au cunoştinţe mai puţine despre schemă. Oricum, s-a convenit că nu doreşte nimeni renunţarea la CZU (cu exceptia lui Titus Lates de la Biblioteca Facultatii de Filozofie), cu condiţia continuării proiectului de alcătuire a indexului alfabetic în limba română (pentru care Mioara Stăncescu a făcut promisiunea finalizării până la sfârşitul anului 2006) şi a utilizării sale în paralel cu termeni din limbajul natural, mai accesibili utilizatorilor finali decât notaţiile CZU.
Dr. Victoria Frâncu
Preşedinta Secţiunii de Catalogare-Indexare a ABIR
Bucureşti, 5 mai 2006
Etichete: CZU, FABR
