Din nou CZU
Stimati colegi,
Am urmarit cu viu interes argumentele pro si contra utilitatii CZU si cred ca au fost consemnate, si de o parte, si de alta, idei de baza ale acestei chestiuni controversate. As vrea doar sa subliniez unele aspecte si sa incerc sa elucidez unele chestiuni ramase cam neclare, legate de descrierea subiectelor la cartea "Boierii mintii".
In ceea ce ma priveste, ca vechi utilizator al acestui tip de clasificare, nu pot sa nu recunosc ca aceasta are toate defectele enumerate de dl. Dan Matei, dar :
I. Departajarea teoretica între cele două limbaje de indexare prezentata de d-na Francu este cat se poate de explicita. As vrea sa evidentiez doar ca identificarea subiectelor si indexarea sunt etape :
1) identificarea subiectelor din documente
2) transformarea lor în indici CZU - presupune o categorizare simultana si, deci, o "dezambiguizare" a subiectului :
Ex. : În momentul cand clasificatorul opteaza pentru un indice ca 616.89 "psihopatologie", subiectul este inclus la psihiatrie si nu la psihologie 159.97
3) transformarea lor în termeni de limbaj controlat (din CZU, pe cat posibil ; este adevarat ca exista concepte care nu se regasesc in schema CZU. De ex. : globalizare, integrare (politica, culturala), unificare, drept comunitar, sau discipline de granita ca : stiinte cognitive (care in afara de psihologia cognitivă mai cuprinde : inteligenţă artificială, lingvistică, filozofie, ştiinţe neuronale, educaţie ) , stiinte ale comunicarii etc.)
II. Trebuie facuta o departajare mai ferma intre deficientele de conceptie ale sistemului si „accidente” ale aplicarii lui in practica cum ar fi neexploatarea posibilitatilor de cautare, de care nu sunt responsabili clasificatorii, asa cum foarte bine a punctat d-na Vicky Francu . In catalogul traditional existau (exista, asa „inghetate” cum sunt) acele indexuri alfabetice cu echivalarea indicilor in concepte, utilizatorii („cititorii” - pe vremea aceea) spre care erau indrumati de catre bibliotecarul de la organizarea cataloagelor. De asemenea existau panouri cu explicarea si vizualizarea structurii CZU. Ca nu sunt transpuse aceste lucruri in mediu electronic - chiar nu este vina clasificatorilor.
III. Sunt trecute cu vederea merite de necontestat ale CZU, cum este universalitatea semnului cifric. Pe de alta parte, nu se poate nega avantajul cuvantului de a constitui semnificantul preferat utilizat în comunicarea umana, avantaj umbrit, totusi, (si) de insuficienta numarului de cuvinte fata de infinitul semnificatilor. Eu cred ca cele doua limbaje de indexare, care constituie totodata si instrumente de cautare, sunt complementare si ar trebui utilizate ca atare.
IV. Daca un utilizator care are drept intentie de cautare subiectul „intelectuali din punct de vedere sociologic” ar avea la dispozitie un index alfabetic al indicilor CZU , ar putea economisi timp cautand conceptul „intelectuali” la sociologie, ceea ce i-ar permite sa vizualizeze doar acele inregistrari carora li s-a atribuit indicele 316.344.32, evitand consultarea unui numar mai mare de inregistrari carora li s-a alocat un indice mai general, cum este 316.34 „Stratificare sociala. Diferentiere sociala” - subiect care poate sa nu fie tratat intr-o carte precum „Boierii mintii” de Sorin Adam Matei.
Asadar, nu se putea reduce indicele la 316.34, fapt sesizat de toti clasificatorii. Indicele 316.344.32 a fost ales intr-un consens majoritar deoarece inseamna „Intelectuali” iar cartea se refera doar la acest acest „strat” al societatii (ba chiar nici la toti intelectualii, ci doar la „elita”). Nu ar fi fost gresit nici 316.343.652 (Intelectualitate), dar preferinta pentru 316.344.32 provine din apartenenta lui 316.343.652 la un anumit tip de societate (burgheza, capitalista). Renuntarea la acest indice evită incadrarea Romaniei intr-unul din cele doua epoci (comunista si capitalista) pentru ca subiectul este tratat din punct de vedere istoric si marcarea ambilor indici ar fi aglomerat si mai mult descrierea.
316.3 Structura sociala. Societatea ca sistem social
316.32 Societati globale
316.33 Fenomene de baza si subsisteme ale societatilor globale cu rol de categorii sociologice
316.34 Stratificare sociala. Diferentiere sociala
316.343.6 Stratificare sociala în societăţile burgheze în societăţile burgheze şi capitaliste din epoca modernă
316.343.652 Intelectualitate
316.343.7 Diferenţiere socială în societatea socialistă şi societatea comunistă
316.344 Diferenţiere socială după criterii specifice
316.344.3 Dupa educatie si nivel de cunostinte
316.344.32 Intelectuali. Literati. Aliterati
316.344.4 Dupa gradul de autoritate si putere
316.344.42 Elite
(Clasificarea Zecimală Universală : ediţie medie internaţională în limba română. Ed. îngr. de Georgeta Clinca. Bucureşti : Biblioteca Naţională a României, 1997-1998. Partea I : Tabele sistematice. Vol.1 : Tabele auxiliare ; Clasele 0-5, pp.136-138)
În ceea ce priveste celelalte subiecte tratate in carte si exprimate sau ne-exprimate in indici de clasificare sau cuvinte-cheie, acestea reprezinta modalitati personale de a impaca restrictiile de timp si norma care le sunt impuse clasificatorilor, cu cerintele reale ale utilizatorilor si constiinta fiecaruia, in ultima instanta. Descrierea facuta la BCUT (de catre subsemnata) :
316.7:316.344.32(498)(091)
316.344.32:32(498)(091)
ROMÂNIA
Sociologie
Cultură
Sociologia culturii
Intelectuali
Politică
Eseuri sociale
Istoria culturii
Istorie politică
, se straduieste sa cuprinda subiectele esentiale mentionate chiar de autorul cartii in „Cuvant inainte” :
„Volumul de fata isi propune sa analizeze rolul intelectualului roman in trecut si astazi. Abordarea este sociologica si istorica, nu lipsita de sugestii dinspre antropologia culturala si istoria ideilor.
Termenul <
(MATEI, Sorin Adam. Boierii minţii : intelectualii români între grupurile de prestigiu şi piaţa liberă a ideilor. Bucureşti Compania, 2004, p.6)
316.7 Sociologia culturii
316.344.32 Intelectuali
32 Politică
(498) ROMÂNIA
(091) Istoria culturii
Istorie politică
Motivatiile pentru optiunile diferite de descriere sunt :
a) 316.344.42 „elite”
am apreciat ca indicele se refera la elite in general (din punct de vedere politic, social etc.)
b) „antropologie culturala” – aspect secundar, dupa cum mentioneaza chiar autorul in prefata
c) in loc de 316.7 „Sociologia culturii”, ar fi fost mai exact indicele 316.75 „Aspecte normative si de evaluare a culturii. Ideologie” dar asta ar fi impus introducerea a inca unui cuvant- cheie.
d) (091) „Traducerea „ acestui indice prin „prezentare istorica” (sau mai vechiul „istoria subiectului”) ma „enerveaza” si pe mine si, ce e mai rau, si pe utilizatori (carora nu cred ca le vor trece prin cap asemenea expresii) asa ca mi-am permis sa formulez niste subiecte „cautabile” : „Istoria culturii” si „Istorie politică”.
Dana Dinu
Etichete: CZU
0 Comments:
Trimiteți un comentariu
<< Home