CZU în dispută (Seminar FABR - 4 mai 2006)
Am promis ca-mi expun pozitia. Iat-o pe scurt si pe fuga...
A. Premizele mele
1) Clasificarea continutului este utila.
2) Fac mare distinctie între clasificarea (încadrarea continutului resursei într-o clasa) si indexarea (identificarea subiectului resursei).
3) Marea cantitate de informatie acumulata în indicii CZU deja asignati trebuie abandonata, i.e. trebuie valorificata.
4) Nu e obligatoriu sa se utilizeze chiar/numai CZU pentru clasificare. Pot fi si alte scheme.
5) Utilizarea CZU pentru indexare e paguboasa; exista vocabulare controlate mai adecvate, e.g. LCSH, RAMEAU.
B. Observatii
I. Informatia înmagazinata în indicii CZU nu este utilizabila în multe dintre cataloagele online (din România).
Exemple:
1) ROLINEST (catalogul colectiv al bibliotecilor universitare):
Nu numai ca nu poti sa cauti dupa indicii CZU, dar nici nu-i vezi pe cei asignati unei înregistrari.
2) BCU Cluj:
Se cauta oriunde în indici, ceea ce poate duce la rezultate hazlii (încercati de pilda "234?" sau doar "234").
3) BCU Bucuresti:
Nu admite trunchiere, asa ca gasesti doar strict indicele folosit in interogare, nu si clasele subordonate.
4) Catalogul colectiv al bibliotecilor publice:
Se cauta bine dupa indice CZU (i.e. cheia e considerata prefix, deci indice trunchiat, asadar gasesti si subclasele), dar nici aici nu se sorteaza dupa indici.
II. Chiar daca indicele CZU este vizibil în înregistrarea bibliografica, el nu este "tradus" în limbaj natural, adica nu se expliciteaza, deci utilizatorul n-are cum sa-l înteleaga.
III. Utilizatorul nu are cum sa caute dupa indicii CZU, fiindca nu-i cunoaste. Iar clasificatorul nu are cum sa-l ajute. Exemplele cu cei 2, sau 100 de cititori care cer ajutorul clasificatorului nu sunt relevante. Sunt exceptiile ce confirma regula.
IV. Nu cunosc în România nici un catalog online care sa permita o baleiere sistematica. Nu cunosc nici în strainatate, dar poate ca exista.
C. Reprosurile mele
I. Se investeste multa munca calificata pentru asignarea de indici CZU, iar clasificatorii nu par a fi deranjati de faptul ca utilizatorii nu-i folosesc. Dovada faptul ca nu au influentat achizitia softurilor de biblioteca în avantajul lor. N-am auzit nici un clasificator sa se plânga
public de facilitatile softurilor de catalog.
II. Se clasifica prea adânc, ceea ce duce de fapt la indexare (unde descriptorii sunt superiori).
III. Se folosesc intens indicii auxiliari (e.g. limba), atributele respective regasindu-se si în catalogare. Asadar redondante paguboase. Si nici nu prea se poate regasi dupa ei.
IV. Nu exista versiune româneasca solida a CZU.
D. Obiectiile la clasificarea/indexarea cu CZU
a) În teorie, CZU este independenta de limba. Practic e dependenta de engleza (din moment ce n-avem o traducere româneasca).
b) Aud ca actualizarile se fac rar si cu întârziere. Mai grav, aud ca întreaga schema e cam desueta.
c) CZU e "monopolul" Consortiului, i.e. nu e în domeniul public si nici macar cu acces liber. Asta e grav.
d) În CZU se amesteca clase (de continut) cu concepte (subiecte), cu categorii, cu forme, cu tipuri. Pentru mine, o lucrare x e din clasa c, daca pot sa zic: "x e o lucrare DE c" (e.g. ... de geografie, ... de critica literara, ... de filozofie). Daca pot sa zic "x e o lucrare DESPRE c", atunci c nu este o clasa, ci un subiect.
Astfel (folosindu-ma de tabela lui Vicky):
01 Bibliografie tip
02 Bibliologie clasa
030 Enciclopedii. Lucrari de referinta generale tip
050 Publicatii seriale. Periodice tip
06 Organizatii si asociatii subiect
Poate gresesc, ca n-am definitiile.
Sau:
21 Teologie naturala clasa
22 Biblia subiect
23/28 Crestinism subiect ?
"Crestinism": daca înseamna teologie crestina, e clasa, altminteri e subiect.
Etc. etc. S-ar putea discuta toata tabela lui Vicky.
E. Propuneri pentru clasificatori
De extras din CZU, Dewey, LCC:
* o taxonomie a disciplinelor
* o taxonomie a genurilor
* o taxonomie a formelor.
Poate si altele...
Astea sa fie folosite la tipuri diferite de clasificari. Restul sa fie organizate într-o taxonomie a conceptelor (pentru subiecte).
F. Ce sa cerem pentru CCNP (Catalogul National Partajat) ?
a) Afisarea ("tradusa") a indicilor CZU deja existenti.
b) Facilitatea de a baleia sistematic catalogul.
c) Facilitatea de a parcurge ierarhic catalogul (pe baza taxonomiilor).
E OK ? Si mai ce sa fie ?
Astept acum comentarii voastre. Nu pot sa-mi reprim impresia ca CZU
este un "limbaj de casta". Inteleg spiritul de casta al clasificatorilor (si-l aprob:-) dar vreau sa profit si eu (din afara castei) de cunostintele lor.
--------------------------------------------
Dan Matei, director
CIMEC - Institutul de Memorie Culturala [Institute for Cultural Memory]
Piaþa Presei Libere nr. 1, CP 33-90
013701 Bucureşti [Bucharest], România
tel. (+40-21) 317 90 72
fax (+40-21) 317 90 64
www.cimec.ro
A. Premizele mele
1) Clasificarea continutului este utila.
2) Fac mare distinctie între clasificarea (încadrarea continutului resursei într-o clasa) si indexarea (identificarea subiectului resursei).
3) Marea cantitate de informatie acumulata în indicii CZU deja asignati trebuie abandonata, i.e. trebuie valorificata.
4) Nu e obligatoriu sa se utilizeze chiar/numai CZU pentru clasificare. Pot fi si alte scheme.
5) Utilizarea CZU pentru indexare e paguboasa; exista vocabulare controlate mai adecvate, e.g. LCSH, RAMEAU.
B. Observatii
I. Informatia înmagazinata în indicii CZU nu este utilizabila în multe dintre cataloagele online (din România).
Exemple:
1) ROLINEST (catalogul colectiv al bibliotecilor universitare):
Nu numai ca nu poti sa cauti dupa indicii CZU, dar nici nu-i vezi pe cei asignati unei înregistrari.
2) BCU Cluj:
Se cauta oriunde în indici, ceea ce poate duce la rezultate hazlii (încercati de pilda "234?" sau doar "234").
3) BCU Bucuresti:
Nu admite trunchiere, asa ca gasesti doar strict indicele folosit in interogare, nu si clasele subordonate.
4) Catalogul colectiv al bibliotecilor publice:
Se cauta bine dupa indice CZU (i.e. cheia e considerata prefix, deci indice trunchiat, asadar gasesti si subclasele), dar nici aici nu se sorteaza dupa indici.
II. Chiar daca indicele CZU este vizibil în înregistrarea bibliografica, el nu este "tradus" în limbaj natural, adica nu se expliciteaza, deci utilizatorul n-are cum sa-l înteleaga.
III. Utilizatorul nu are cum sa caute dupa indicii CZU, fiindca nu-i cunoaste. Iar clasificatorul nu are cum sa-l ajute. Exemplele cu cei 2, sau 100 de cititori care cer ajutorul clasificatorului nu sunt relevante. Sunt exceptiile ce confirma regula.
IV. Nu cunosc în România nici un catalog online care sa permita o baleiere sistematica. Nu cunosc nici în strainatate, dar poate ca exista.
C. Reprosurile mele
I. Se investeste multa munca calificata pentru asignarea de indici CZU, iar clasificatorii nu par a fi deranjati de faptul ca utilizatorii nu-i folosesc. Dovada faptul ca nu au influentat achizitia softurilor de biblioteca în avantajul lor. N-am auzit nici un clasificator sa se plânga
public de facilitatile softurilor de catalog.
II. Se clasifica prea adânc, ceea ce duce de fapt la indexare (unde descriptorii sunt superiori).
III. Se folosesc intens indicii auxiliari (e.g. limba), atributele respective regasindu-se si în catalogare. Asadar redondante paguboase. Si nici nu prea se poate regasi dupa ei.
IV. Nu exista versiune româneasca solida a CZU.
D. Obiectiile la clasificarea/indexarea cu CZU
a) În teorie, CZU este independenta de limba. Practic e dependenta de engleza (din moment ce n-avem o traducere româneasca).
b) Aud ca actualizarile se fac rar si cu întârziere. Mai grav, aud ca întreaga schema e cam desueta.
c) CZU e "monopolul" Consortiului, i.e. nu e în domeniul public si nici macar cu acces liber. Asta e grav.
d) În CZU se amesteca clase (de continut) cu concepte (subiecte), cu categorii, cu forme, cu tipuri. Pentru mine, o lucrare x e din clasa c, daca pot sa zic: "x e o lucrare DE c" (e.g. ... de geografie, ... de critica literara, ... de filozofie). Daca pot sa zic "x e o lucrare DESPRE c", atunci c nu este o clasa, ci un subiect.
Astfel (folosindu-ma de tabela lui Vicky):
01 Bibliografie tip
02 Bibliologie clasa
030 Enciclopedii. Lucrari de referinta generale tip
050 Publicatii seriale. Periodice tip
06 Organizatii si asociatii subiect
Poate gresesc, ca n-am definitiile.
Sau:
21 Teologie naturala clasa
22 Biblia subiect
23/28 Crestinism subiect ?
"Crestinism": daca înseamna teologie crestina, e clasa, altminteri e subiect.
Etc. etc. S-ar putea discuta toata tabela lui Vicky.
E. Propuneri pentru clasificatori
De extras din CZU, Dewey, LCC:
* o taxonomie a disciplinelor
* o taxonomie a genurilor
* o taxonomie a formelor.
Poate si altele...
Astea sa fie folosite la tipuri diferite de clasificari. Restul sa fie organizate într-o taxonomie a conceptelor (pentru subiecte).
F. Ce sa cerem pentru CCNP (Catalogul National Partajat) ?
a) Afisarea ("tradusa") a indicilor CZU deja existenti.
b) Facilitatea de a baleia sistematic catalogul.
c) Facilitatea de a parcurge ierarhic catalogul (pe baza taxonomiilor).
E OK ? Si mai ce sa fie ?
Astept acum comentarii voastre. Nu pot sa-mi reprim impresia ca CZU
este un "limbaj de casta". Inteleg spiritul de casta al clasificatorilor (si-l aprob:-) dar vreau sa profit si eu (din afara castei) de cunostintele lor.
--------------------------------------------
Dan Matei, director
CIMEC - Institutul de Memorie Culturala [Institute for Cultural Memory]
Piaþa Presei Libere nr. 1, CP 33-90
013701 Bucureşti [Bucharest], România
tel. (+40-21) 317 90 72
fax (+40-21) 317 90 64
www.cimec.ro
posted by ABIR @ 2:47 p.m.
3 comments
3 Comments:
Ha! S-o crezi tu ca e pe scurt. Cu atâtea mesaje. Pe fuga, da! Sunt de acord. Poate te grabesti si acum, cand citesti asta. Mai bine citeste cand ai timp.
A. 1) Bine ca recunosti si tu ca e utila clasificarea! Foarte matura consideratie!
2) Distinctia exista, dar e de alta natura.
Clasificarea este orice ordonare sistematica. In domeniul bibliotecaresc clasificarea se foloseste la ordonarea sistematica a documentelor conform continutului lor. Operatiunea prin care se stabileste si se descrie continutul documentelor se numeste indexare. Indexarea se face prin intermediul unor limbaje de indexare. Ele sunt de doua feluri:
bazate pe cuvinte din limbajul natural (tezaure si sisteme de vedete de subiect),
bazate pe coduri numerice si/sau alfa-numerice (sisteme de clasificare bibliografica).
A nu se confunda clasificarile pe domenii, sau taxonomii (din zoologie, botanica, elementele chimice, etc., in care fiecare entitate este prezenta intr-un singur loc si numai unul) cu clasificarile bibliografice care se folosesc pentru indexarea cunostintelor inregistrate în documente (DDC, CZU, LCC, BC, CC). Astea, in afara cunostintelor existente într-o forma inregistrata in documente, mai exprima si alte elemente ca limba in care sunt prezentate cunostintele, forma de prezentare, etc. Spre deosebire de taxonomii, cu care nu trebuie nicicum confundate, clasificarile bibliografice sunt aspectuale sau disciplinare (exemplul dat de mine cu "acustica" este ilustrativ in acest sens).
3) Asta suna cam a Catavencu: "Ori sa se revizuiasca, dar sa nu se schimbe nimic, primesc ..."
Pai, daca se abandoneaza, cum sa se valorifice? (i.e. inseamna adica, nu?) Crezi tu ca ar cuteza cineva sa aiba ca profesiune de credinta re-indexarea informatiei clasificate in cataloagele bibliotecilor românesti? Ar fi necesare mai multe vieti cu respectarea conditiilor de desfasurare a unei asemenea activitati.
4) Ce vrei sa zici? Sa initiem bibliotecari români in utilizarea altor sisteme de clasificare?
5) Vocabularele controlate mai adecvate au niste probleme. Exista in prezent o ampla discutie re: LCSH mai are viitor? Intreaba la OCLC si ALA (American Library Association). Presupunand prin absurd ca s-ar ajunge la asta, initierea in utilizare ar lua ingrozitor de mult timp. Cu RAMEAU e valabil acelasi lucru.
B. I. Informatia existenta in cataloagele sistematice din bibliotecile romanesti este inconsecvent clasificata din cauza, mentionata pe parcursul seminarului, a inexistentei unui manual de utilizarea a CZU, a transmiterii cunostintelor de utilizare si despre continutul si structura schemei, dupa ureche (nu-ti suna cunoscuta povestea asta?)
II. Faptul ca indicele CZU nu e "tradus" in cuvinte din limba romana, lucru care nu e general valabil, e tot o consecinta a inexistentei unor instrumente adecvate indispensabile unei abordari serioase a clasificarii. Un index alfabetic al clasificarii l-ar ajuta si pe clasificator, nu numai pe utilizator.
III. Daca utilizatorul ar avea un link plecand de la indicele CZU (evidentiat grafic printr-o linie sub indice) si ar da click pe acesta, ar avea ca rezultat alte documente cu continut asemanator celui in a carui inregistrare este.
IV. S-ar putea sa existe asemenea cataloage in biblioteci din România, fara ca tu sa le cunosti. Cat despre cele din strainatate, daca ai fi fost atent la prezentarea mea din 4 mai, ai fi vazut ca exista (incearca la www.libis.be si www.nebis.ch). Este un lucru despre care Genevieve Clavel-Merrin stie foarte multe amanunte. A si scris despre catalogul Nebis al Elvetiei. Ambele se bazeaza pe sistemul care explora posibilitatile online ale CZU si este cunoscut sub numele de ETHICS.
C. I. Achizitia soft-urilor de biblioteca se face de catre directorii de biblioteci. Nemultumirile fata de modul in care acestea functioneaza nu sunt publice din cauza de political correctness. Aceste nemultumiri sunt insa binecunoscute pe plan local.
II. Aici s-ar putea sa ai dreptate. Incercam sa ne adaptam la cerinte prin atribuirea (nu asignarea) unor indici mai restransi, concomitent cu atribuirea unor descriptori mai amanuntiti.
III. Indicii auxiliari de limba se atribuie unor categorii restranse de documente (beletristica si dictionare).
IV. De bine, de rau, exista o editie medie in limba romana a CZU. Ca ea necesita o actualizare, este foarte adevarat, si ar trebui luate masuri urgente pentru asta.
IV. D.
a) CZU este independenta de limba, asa cum orice cifra (sau combinatie de cifre) este independenta de limba. Tu vezi 2 si zici DOI, rusul zice DVA, englezul zice TWO, francezul zice DEUX etc. Limba de lucru a CZU este engleza, in sensul ca toate modificarile, restructurarile si actualizarile schemei se fac placand de la versiunea standard a schemei MRF in limba engleza.
b) Actualizarile se fac anual in functie de cerintele utilizatorilor si disponibilitatea specialistilor pe domenii existenti sau angajati ai Consortiului CZU (www.udcc.org). Titus Lates, cel foarte nemultumit de structura Clasei 1 - Filosofie, ar putea sa-si formuleze in scris nemultumirile si sa faca o propunere de imbunatatire la adresa: udc@kb.nl
c) Deh! Aia de la Consortiul CZU sunt capitalisti. Au simt de proprietate dezvoltat si simt nevoia unui control organizat asupra schemei. Recent intre membrii UDCC a intrat o colega, sa zicem, din Ungaria, o persoana cu multa initiativa si putere de munca. Ce sa mai zic!
d) Nu e momentul si nici locul pentru explicarea filosofiei si a structurii CZU. Vor veni si astea mai curand sau mai tarziu. Tabela aia nu e a lui Vicky! E o versiune ultra prescurtata a schemei.
Ultimul punct:
De acord cu propunerile tale pentru CCNP sub forma urmatoare:
a) Afisarea indicilor CZU cu link-uri pornind de la acestia spre documente cu acelasi indice
b) Afisarea indicilor "tradusi" in cuvinte din limbajul natural
c) Facilitatea de a parcurge ierarhic catalogul, adica posibilitatea de cautare prin trunchierea indicilor.
Toate cele bune,
Victoria Frâncu
=======================
Victoria Frâncu, PhD
Biblioteca Centrala Universitara
Str. Boteanu, 1
Bucuresti - ROMANIA
e-mail: francu@bcub.ro
tel. 021/312.06.61
De ce nu scrii matale intretesut ? Cine sa mai stie la ce te referi ? Eu(cam senil) acu trebuie sa ma uit si pe mesajul meu, ca sa pricep ceva.
> A nu se confunda clasificarile pe domenii, sau taxonomii (din
> zoologie, botanica, elementele chimice, etc., in care fiecare
> entitate este prezenta intr-un singur loc si numai unul) cu
> clasificarile bibliografice care se folosesc pentru indexarea
> cunostintelor inregistrate în documente (DDC, CZU, LCC, BC,
> CC). Astea, in afara cunostintelor existente într-o forma
> inregistrata in documente, mai exprima si alte elemente ca
> limba in care sunt prezentate cunostintele, forma de
> prezentare, etc. Spre deosebire de taxonomii, cu care nu
> trebuie nicicum confundate, clasificarile bibliografice sunt
> aspectuale sau disciplinare (exemplul dat de mine cu
> "acustica" este ilustrativ in acest sens).
Hei, hei ! Taxonomie nu e numai ce zici matale. Ia vezi la
http://www.answers.com/taxonomy .
Vezi sensul 3):
1) The classification of organisms in an ordered system that indicates
natural relationships.
2) The science, laws, or principles of classification; systematics.
3) Division into ordered groups or categories: "Scholars have been
laboring
to develop a taxonomy of young killers" (Aric Press).
Sau in "knowledge organization" inseamna:
taxonomy
The classification, or categorization, of things. For example, a Web
taxonomy would classify all the sites on the Web into a hierarchy for
searching purposes. This comes from the Greek words "taxis" and
"nomos,"
which mean "division" and "law."
Si zic "taxonomie", ca sa nu va omor cu "ontologie" (cum imi sta pe
limba).
Chiar asta si vreau: incadrarea continutului unei resurse intr-o
taxonomie
(sau mai multe) generica, si nu mai vreau "clasificarea" in sensul
traditional, care - cum zici - vrea sa exprime multe fatete ale
resursei
intr-un singur indice. De ce ? Se cauta mai usor ? Se regaseste mai
usor ?
Mira-m-as. Doar apare mai criptic. (Ca intr-un cod de bare.)
> 3) Asta suna cam a Catavencu: "Ori sa se revizuiasca,
> dar sa nu se schimbe nimic, primesc ..."
> Pai, daca se abandoneaza, cum sa se valorifice? (i.e.
> inseamna adica, nu?) Crezi tu ca ar cuteza cineva sa aiba ca
> profesiune de credinta re-indexarea informatiei clasificate
> in cataloagele bibliotecilor românesti? Ar fi necesare mai
> multe vieti cu respectarea conditiilor de desfasurare a unei
> asemenea activitati.
Ha, ha ! Evident ca in fraza mea lipseste tocmai "nu"-ul ! I.e. vroiam
sa
zic "NU trebuie abandonata". Lapsus psihanalizabil !
> 4) Ce vrei sa zici? Sa initiem bibliotecari români in
> utilizarea altor sisteme de clasificare?
Da ! Cum spuneam in propunerea de la coada, as vrea sa dezvoltam
(extragem)
din CZU (si eventual alte clasificari) niste taxonomii pe "fatete" si
alea
sa le folosim la clasificare. N-avem decit sa le pastram si
"etichetele"
numerice, daca vreti voi.
> 5) Vocabularele controlate mai adecvate au niste
> probleme. Exista in prezent o ampla discutie re: LCSH mai are
> viitor? Intreaba la OCLC si ALA (American Library
> Association). Presupunand prin absurd ca s-ar ajunge la asta,
> initierea in utilizare ar lua ingrozitor de mult timp. Cu
> RAMEAU e valabil acelasi lucru.
Ba, s-avem pardon. Adica mai bine punem descriptori arbitrari ? Si de
ce s-a
tradus RAMEAU ? Chiar e pierdere de vreme ?
> II. Faptul ca indicele CZU nu e "tradus" in cuvinte din
> limba romana, lucru care nu e general valabil, e tot o
> consecinta a inexistentei unor instrumente adecvate
> indispensabile unei abordari serioase a clasificarii. Un
> index alfabetic al clasificarii l-ar ajuta si pe
> clasificator, nu numai pe utilizator.
Nu numai traducerea e lipsa. Daca ar exista indexul in romaneste, care
soft
de catalog ar sti sa "traduca" indicii ?
> III. Daca utilizatorul ar avea un link plecand de la
> indicele CZU (evidentiat grafic printr-o linie sub indice) si
> ar da click pe acesta, ar avea ca rezultat alte documente cu
> continut asemanator celui in a carui inregistrare este.
Se poate. Dar n-are.
> IV. S-ar putea sa existe asemenea cataloage in biblioteci
> din România, fara ca tu sa le cunosti. Cat despre cele din
> strainatate, daca ai fi fost atent la prezentarea mea din 4
> mai, ai fi vazut ca exista (incearca la www.libis.be
>si www.nebis.ch
> ). Este un lucru despre care Genevieve Clavel-Merrin stie
> foarte multe amanunte. A si scris despre catalogul Nebis al
> Elvetiei. Ambele se bazeaza pe sistemul care explora
> posibilitatile online ale CZU si este cunoscut sub numele de ETHICS.
Daca exista in RO, de ce nu mi le spui ? Iar in strainatate, stii unul
pe
scare mare ? M-as bucura sa fie.
> C. I. Achizitia soft-urilor de biblioteca se face de catre
> directorii de biblioteci. Nemultumirile fata de modul in care
> acestea functioneaza nu sunt publice din cauza de political
> correctness. Aceste nemultumiri sunt insa binecunoscute pe plan
local.
Rau si rau ! Ce correctness ? E corect ca profesionistii sa lase
directorii
sa faca prostii ? Bine ca mustaciti in suc propriu !
> III. Indicii auxiliari de limba se atribuie unor categorii
> restranse de documente (beletristica si dictionare).
Foarte rau. Ce rost are ?
> IV. De bine, de rau, exista o editie medie in limba romana
> a CZU. Ca ea necesita o actualizare, este foarte adevarat, si
> ar trebui luate masuri urgente pentru asta.
Nu te supara: daca e numai pe hirtie, n-am ce face cu ea.
> a) CZU este independenta de limba, asa cum orice cifra
> (sau combinatie de cifre) este independenta de limba. Tu vezi
> 2 si zici DOI, rusul zice DVA, englezul zice TWO, francezul
> zice DEUX etc. Limba de lucru a CZU este engleza, in sensul
> ca toate modificarile, restructurarile si actualizarile
> schemei se fac placand de la versiunea standard a schemei MRF
> in limba engleza.
Las' c-ai inteles tu ce vreau sa zic ! Independenta de limba, dar
plingi ca
nu exista un index in romaneste. Da, 2 citesc "doi"; vorba lui Henric
al
II-lea "true but academic".
> b) Actualizarile se fac anual in functie de cerintele
> utilizatorilor si disponibilitatea specialistilor pe domenii
> existenti sau angajati ai Consortiului CZU (www.udcc.org ). Titus Lates, cel foarte >nemultumit
> de structura Clasei 1 - Filosofie, ar putea sa-si formuleze
> in scris nemultumirile si sa faca o propunere de imbunatatire
> la adresa: udc@kb.nl
True but academic.
> c) Deh! Aia de la Consortiul CZU sunt capitalisti. Au simt
> de proprietate dezvoltat si simt nevoia unui control
> organizat asupra schemei. Recent intre membrii UDCC a intrat
> o colega, sa zicem, din Ungaria, o persoana cu multa
> initiativa si putere de munca. Ce sa mai zic!
CZU nu e "open access" ? Atunci prefer ceva "open access".
> Victoria Frâncu
Dan Matei
Am citit cu interes discutia despre CZU. Sunt total de acord cu cele afirmate de dl. Matei.
Am lucrez la un program pentru biblioteca in care am vrut sa implementez clasificarea CZU si ma lovesc de problema faptului ca nu gasesc descrierea in romana pentru indicii CZU. Am vazut pe site-ul organizatiei CZU (UDC) ca nici ei nu au reusit sa implementeze toate relatiile intre indici. Nu inteleg de ce nu se incearca o clasificare dupa un model de baza de date informatica care sa fie public si sa aiba corespondenta in toate limbile.
Cred ca va mai trece ceva timp pana cand sa se vrea sa se faca acest lucru. Ma gandesc sa creez propria mea clasificare pe care sa o postez public.
Trimiteți un comentariu
<< Home